The Bălgrad Euchologion and Its Role in the Development of the Romanian Euchologion
The Bălgrad Euchologion (1689) is one of the most important editions in the history of the Orthodox Church. This Transylvanian liturgical contribution has long been overlooked due to injust accusations of Calvinism against the author of this edition, the priest Ioan Zoba. Still, present-day research confirmed the profound commitment to Orthodoxy and the clear conscience of this Transylvanian church personality. The difficult situation of the Transylvanian principality in the second half of the 17th century and the cultural contribution this protopope had for printing Orthodox books in a period of Calvinist and Roman-Catholic proselytism confirm the aforementioned statements. The innovation this publication brings consists in its remarkable method employed for the selection and disposal of the Orthodox liturgical practices within both the Ortodox liturgical tradition, Greek and Slavonic, while at the same time keeping the church life reality of the Romanian Principalitites. The Bălgrad Euchologion is better than the previous editions by its liturgical language and would represent a significant stage in the process of Romanizing the church services, being a model for the following ones through the disposal of a liturgical arrangement to be taken as normative for all the subsequent editions.
Keywords: Euchologion, priest Ioan Zoba, liturgical tradition, church services, liturgical practices
1. Istoria Bisericii Române, manual pentru Institutele teologice,
II, Bucureşti, 1958, p. 25.
2. Ioan Bălan, Limba cărţilor bisericeşti, studiu istoric şi liturgic,
Tipografia Seminarului teologic greco-catolic, Blaj,
1914, p. 137.
3. Este vorba de asediul Vienei din anul 1683, la care au
fost forţaţi să participe toţi principii statelor vasale
turcilor, inclusiv principele Transilvaniei, şi de aici
teribila stare de criză în Ardeal.
4. Alin Mihai Gherman, Locul unui text în istoria literaturii,
apud Dumitru A. Vanca, Rânduiala Diaconstvelor. Liturghia
românilor ardeleni în secolul al XVII-lea, Editura
Reîntregirea, Alba Iulia, 2009, p. 13.
5. A. Densusianu, Istoria limbei şi literaturei române,
Tipo-litografia H. Goldner, Iaşi, 1894, p. 196.
6. N. Iorga, Istoria Bisericii româneşti şi a vieţii religioase
a românilor, vol. I., Tipografia Neamul românesc,
Vălenii de Munte, 1908.p. 389.
7. Cf. Istoria Bisericii Române, manual pentru Institutele
teologice, II, p. 93 şi Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii
Ortodoxe Române, II, 2006, p. 95.
8. Acest preot este autorul a numeroase studii despre
Molitfelnicul de la Bălgrad în care discută şi persoana
protopopului Ioan din Vinţi, dintre acestea menţionăm
următoarele: Rânduiala Diaconstvelor. Liturghia românilor
ardeleni în secolul al XVII-lea, Editura Reîntregirea, Alba
Iulia, 2009; Cultul Bisericii Ortodoxe din Transilvania la
sfârşitul secolului al XVII-lea, reflectat în Molitfelnicul de la
Bălgrad, 1689, în Altarul Reîntregirii, 3, 2009, p. 129-156;
Cununia în secolul XVII în Transilvania. Consideraţii pe
marginea Molitfelnicului de la Bălgrad (1689), în Credinţa
Ortodoxă, IV, 1988, 3-4; Rânduiala cununiei în Molitfelnicele
din secolul XVII, în Altarul Reîntregirii, 3, 2010, p. 36-84;
Sfinţirea cea mică a apei la sfârşitul sec. XVII în Transilvania
(Molitfelnicul de la Bălgrad-1689), în Annales Universitatis
Apulensis, Series Theologica, 2, 2002; Molităvnic, Bălgrad,
1689, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi glosar de Ana
Dumitran, Alin Mihai Gherman şi Dumitru A. Vanca,
Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2009.
9. Dintre lucrări se poate aminti acestea: Religie
ortodoxă-religie reformată. Ipostaze ale identităţii confesionale a
românilor din Transilvania în secolele XVI-XVII, Editura
Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2004; Molităvnic,
Bălgrad, 1689, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi glosar
de Ana Dumitran, Alin Mihai Gherman şi Dumitru A.
Vanca, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2009; Relaţii
interconfesionale româno-maghiare în Transilvania (mijlocul
<<< 80
secolului XVI – primele decenii ale secolului XVIII), Alba
Iulia, 2000.
10. Se pot enumera următoarele: Cartea românească veche
în judeţul Alba. Secolele XVI-XVII. Catalog, Editura
Episcopiei Ortodoxe Române, Alba Iulia, 1989; Din
istoria tiparului românesc. Tipografia de la Alba Iulia
1577-1702, Editura Imago, Sibiu, 1998.
11. Molităvnic, Bălgrad, 1689, ediţie îngrijită, studiu
introductiv şi glosar de Ana Dumitran, Alin Mihai
Gherman şi Dumitru A. Vanca, Editura Reîntregirea,
Alba Iulia, 2009.
12. A. Vanca, Cultul Bisericii Ortodoxe din Transilvania la
sfârşitul secolului al XVII-lea, reflectat în Molitfelnicul de la
Bălgrad, 1689, în Altarul Reîntregirii, 3, 2009, p. 138.
13. Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 1958, p. 93.
14. Această neconfirmare de către principe se explică
prin faptul că acest protopop nu era atât de calvin pe
cât s-a crezut până acum; vezi Ana Dimitran, Religie
ortodoxă-religie reformată. Iposatze ale identităţii confesionale a
românilor din Transilvania în secolele XVI-XVII, Editura
Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2004, p. 331.
15. Rânduiala Diaconstvelor. Liturghia românilor ardeleni în
secolul al XVII-lea, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2009,
p. 95.
16. Relaţii interconfesionale româno-maghiare în Transilvania
(mijlocul secolului XVI-lea şi primele decenii ale secolului
XVIII), Alba Iulia, 2000, p. 53.
17. Alin Albu, Mitropolitul Varlaam al Bălgradului, între
exigenţele Ortodoxiei şi programul Reformei protestante sau
supleţea omului de cultură, în Altarul Reîtregirii, 1, 2010, p.
176.
18. Molităvnic, Bălgrad, 1689, ediţie îngrijită, studiu
introductiv şi glosar de Ana Dumitran, Alin Mihai
Gherman şi Dumitru A. Vanca, Editura Reîntregirea,
Alba Iulia, 2009, p. 183.
19. Tainele amintite sunt acestea: ,,Mare Taină a
Sfântului Botez, ungerea cu Mir, Căsătoriia,
Ispovedaniia, Sfinţirea Maslului”; cf. ibidem, p. 175-179.
20. Ibidem, p. 167.
21. A. Vanca, Cultul Bisericii Ortodoxe din Transilvania la
sfârşitul secolului al XVII lea, reflectat în Molitfelnicul de la
Bălgrad, 1689, în Altarul Reîntregirii, 3, 2009, p. 141.
22. Alin Albu, op.cit., p. 182.
23 Molităvnic,1689, p. 161.
24. Paul Krizner, Evhologhionul sau Molitfelnicul ortodox –
un modest aport la explicarea denumirii acestei cărţi de cult, în
Calea mântuirii, s.n., IX, 5, 2008, p. 2.
25. Cf. Molităvnic, 1689, p. 185. Titlul seamănă izbitor cu
cel din Trebnicul lui Petru Moghilă. E greu să credem
că a fost o influenţă directă a acestei lucrări, deşi nu este
exclusă, dar mai toate Molitfelnicile slave din secolele
XVII-XIX au aceeaşi denumire.
26. D. Bejan, op.cit., p. 27-28.
27. Pr. Ioan Floca, Molitfelnicul ortodox, în Mitropolia
Ardealului, VII, 1962, 1-2, p. 103.
28. Molităvnic,1689, p. 185.
29. Ibidem, p. 187.
30. Ibidem, p. 201.
31. Ibidem, p. 249.
32. Ibidem, p. 277.
33. Ibidem, p. 281.
34. Ibidem, p. 357.
35. Ibidem, p. 205.
36. Evhologhion to mega, Veneţia, 1862., p. 132. Toate
variantele greceşti tipărite, chiar şi manuscrisele, au
acelaşi text, deci nu putem presupune că era vorba de
altă variantă.
37. A. Bailly, Dictionnaire grec-français, 26e éd. par Séchan
L. et Chantraine P., Paris, 1963, s.v., vezi şi Lampe, op.cit.,
s.v.
38. Molitvănic, p. 485.
39. Ioan Floca, op.cit., p. 103.
40. Ibidem, p. 104.
41. N. Drăganu, Un fragment din cel mai vechi Molitfelnic
românesc, în Dacoromania, II, 1922, p. 260.
42. E. Pavel, Consideraţii asupra tipăriturilor bălgrădene de la
sfârşitul secolului al XVII-lea, în Cercetări de lingvistică, 2,
1981, p. 188-189.
43. Ibidem.
44. A. Vanca, op.cit., p. 140.
45. Ibidem.
46. Cf. C. Cornescu, Rânduiala Botezului în diferitele
Molitfelnice, în Studii Teologice, XIII, 1961, 9-10, p. 570.
47. Ibidem.
48. A. Vanca, op.cit., p. 155.
49. D. Bejan, op.cit., p. 28.
50. Rânduiala diaconstvelor era un mini-liturghier;
întrucât acesta s-a tipărit la o dată anterioară
Molitfelnicului, se crede că Pr. Zoba avea în plan să
tipărească o rânduială pe larg a celor trei sfinte Liturghii,
pentru a da un răspuns pe măsură tipăriturii din Ţara
Românească, în timpul păstoririi mitropolitului
Teodosie Veştemeanu.
51. Eva Mârza, Cartea românească veche în judeţul Alba.
Secolele XVI-XVII. Catalog, Editura Episcopiei Ortodoxe
Române, Alba Iulia, 1989, p. 80-82.
52. A. Vanca, op.cit., p. 142.
53. Moltvănic, 1689, p. 973.
54. Ibidem, p. 973-975.
55. A. Vanca, op.cit., p. 142.
56. Ibidem.
57. A. Vanca, Sfinţirea cea mică a apei la sfârşitul sec. XVII
în Transilvania (Molitfelnicul de la Bălgrad-1689), în Annales
Univesitatis Apulensis, Series Theologica, 2, 2002, p. 100.
58. Pentru mai multe informaţii a se vedea studiul
introductiv la ediţia critică Molităvnic, 1689, p. 51-54.
59. Semnificative sunt ideile sale privind sacramentele
de dinainte de cădere, concepute ca nişte închipuiri ale
adevăratelor sacramente din Legea cea nouă; relevarea
importanţei acestei cărţi se vede din argumentaţia
autorului privind conţinutul „rânduiale sfinte şi slujbe tocmite
şi rugăciuni de multe trebi”, „Toată este întărită cu Scriptura
Sfântă, cuprinde întru ea toată viiaţa omului creştin, din ceasul
naşterii până la ceasul morţii şi până la Îngropăciune”,
81 >>>
„lucrătorul este Duhul Sfânt, prin bărbaţi sfinţi răsuflată”; cf.
Molităvnic, 1689, p. 163-181.
60. Ibidem, p. 181.
61. Ibidem, p. 977.
62. C. Cornescu, op.cit., p. 270.
