Search our journals and articles

Ioan Alexandru Tofan, Despre conceptul de „experienţă“ la Walter Benjamin. Teologie, cunoaştere şi politică

Magazine: 9 / 2012
Date: 2012
Ioan Alexandru TOFAN
Academia Română, Filiala Iaşi Romanian Academy, Iassy Branch
atofanro@yahoo.com

Abstract

On the concept of „experience” in Walter Benjamin’s Works. Theology, knowledge and Politics

This article discusses the multiple dimensions of the concept of „experience” in the late works of Walter Benjamin. Three main scenarios use extensively this concept: the epistemological scenario (Kant being the main reference here), the theological scenario (centered on the problem of messianism) and the political one (oriented towards the justification of the revolutionary act). The thesis of the article is that these three are groundly linked together when Benjamin discusses the problem of modernity. The result is a multiple image of modernity as a metaphore of the urban world.

Keywords: theology, politics, knowledge, critics, Walter Benjamin, metropole, flaneur

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] W. Benjamin, „Despre conceptul de istorie”, în Iluminări, Idea, Cluj-Napoca, 2002, p. 195
  2. [1] E. Jacobson, Metaphysics of the Profane. The Political Theology of Walter Benjamin and Gerschom Scholem, Columbia University Press, New York, 2003, pp. 19-52.
  3. [1] Apud ibid., p. 25.
  4. [1] Idem, „Fragment teologico-politic”, în op. cit., p. 203.
  5. [1] Idem, Originea dramei baroce germane, TACT, Cluj-Napoca, 2010, pp. 29-60.
  6. [1] Idem, The Arcades Project, Belknap Press, Cambridge, 1999, pp. 456-491.
  7. [1] Ibid.
  8. [1] Ibid., p. 36.
  9. [1] Ibid., p. 48.
  10. [1] Idem, The Arcades…, ed. cit., p. 462.
  11. [1] Ibid., p. 464.
  12. [1] Vezi, pentru aceasta, articolul lui Thomas Weber, „Erfahrung”, în Benjamins Begriffe I, ed. Michael Opitz şi Erdmut Wizisla, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2000, pp. 230-260. Următoarele paragrafe valorifică demersul lui Weber.
  13. [1] W. Benjamin, On the Program of the Coming Philosophy, în Selected Writings I, ed. Marcus Bullock şi M.W. Jennings, Belknap Press, Cambridge, Londra, 1996, p. 104.
  14. [1] Ibid., p. 105.
  15. [1] Ibid., p. 108.
  16. [1] Definiţia hegeliană poate fi invocată în acest punct: „Această mişcare dialectică pe care conştiinţa o exercită în ea însăşi, atât în ce priveşte cunoaşterea ei, cât şi în ce priveşte obiectul ei, în măsura în care din această mişcare izvorăşte pentru ea obiectul nou, adevărat, este propriu-zis ceea ce se numeşte experienţă”, G.W.F. Hegel, Fenomenologia spiritului, IRI, Bucureşti, 1995, p. 59.
  17. [1] Benjamin recunoaşte memoriei calitatea de modalitate proprie de cunoaştere a faptului istoric. Odată ce ideea progresului este „demascată” ca ideologie, orice încercare de totalizare a cursului evenimentelor, ca şi mişcarea de anticipare a viitorului plecând de la logica temporalităţii „omogene şi vide” sunt citite drept „conformism” epistemologic. Memoria unui prezent al crizei este singura modalitate prin care trecutul îşi recuperează forţa mesianică şi actualizează un surplus de semnificaţie teologică. Vezi, pentru aceasta, Benjamin, „Despre conceptul de istorie”, în Iluminări, ed. cit.
  18. [1] Termenii folosiţi în cele două cazuri sunt concepte fenomenologice importante: Erlebnis, în primul caz, Erfahrung, în cel de-al doilea. Voi reveni mai pe larg la aceştia mai jos.
  19. [1] W. Benjamin, „Experience”, în ed. cit., p. 5.
  20. [1] Vezi Weber, Erfahrung, ed. cit., p. 232.
  21. [1] W. Benjamin, „Despre unele motive literare la Baudelaire”, în Iluminări, ed. cit., p. 146.
  22. [1] W. Benjamin, „Paris, capitala secolului al XIX-lea”, în Iluminări, ed. cit., p. 141. Manifestul Partidului Comunist îi numeşte, dispreţuitor, „reformatori de cafenea”.
  23. [1] W. Benjamin, The Arcades…, ed. cit., p. 446.
  24. [1] Ibid., p. 429.
  25. [1] W. Benjamin, Charles Baudelaire. Un poète lyrique à l’apogée du capitalisme, Payot, Paris, 2002, p. 69: „Le contenu social primitif du roman policier est l’effacement des traces de l’individu dans la foule de la grande ville”.
  26. [1] W. Benjamin, Iluminări, ed. cit., pp. 156-157.
  27. [1] W. Benjamin, The return of the Flaneur, în Selected Writings, II/1, Belknap Press, 1999, p. 262.
  28. [1] Ibid.
  29. [1] W. Benjamin, The Arcades…, ed. cit., p. 471.
  30. [1] W. Benjamin aminteşte pe Flaubert, care afirma: „Puţini oameni îşi vor da seama cât de trist a trebuit să fiu să pot învia Cartagina” („Despre conceptul de istorie”, în Iluminări, ed. cit., p. 197).

Bibliografie

  • Allen, Richard W., „The Aesthetic Experience of Modernity: Benjamin, Adorno and Contemporary Film Theory”, în New German Critique 40/1987, pp. 225-240.
  • Benjamin, Walter, Copilăria berlineză la 1900 [Berlin Childhood around 1900], Humanitas, Bucureşti, 2010.
  • Benjamin, Walter, Iluminări [Illuminations], Idea, Cluj-Napoca, 2002.
  • Benjamin, Walter, Originea dramei baroce germane [The Origin of the German Tragic Drama], TACT, Cluj-Napoca, 2010.
  • Benjamin, Walter, The Arcades Project, Belknap Press, Cambridge, 1999.
  • Benjamin, Walter, Selected Writings I, Belknap Press, Cambridge, Londra, 1996
  • Benjamin, Walter, Selected Writings, II/1, Belknap Press, Cambridge, Londra, 1999
  • Benjamin, Walter, Charles Baudelaire. Un un poète lyrique à l’apogée du capitalisme [Charles Baudelaire. A Lyrique Poet in the Era of High Capitalism], Payot, Paris, 2002
  • Caygill, Howard, Walter Benjamin. The Colour of Experience, Routledge, Londra, 1998.
  • Hull, Gordon, „«Reduced to a zero-point»: Benjamin’s Critique of Kantian Historical Experience”, în The Philosophical Forum, XXXI, 2/2000, pp. 163-186.
  • Jacobson, Eric, Metaphysics of the Profane. The Political Theology of Walter Benjamin and Gerschom Scholem, Columbia University Press, New York, 2003.
  • Opitz, Michael; Wizisla, Erdmut (ed.), Benjamins Begriffe [Benjamin’s Concepts], Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2000
  • Parker, Simon, Urban Theory and the Urban Experience: Encountering the City, Routledge, New York, 2004.
  • Scholem, Gerschom, Walter Benjamin und sein Engel, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1992.