Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Doris Mironescu, Teatrul lui M. Eminescu, între manuscris şi nostalgia editorială

Download PDF
Magazine: 4 / 2012
Date: 2012
Doris MIRONESCU
Universitatea „Al. I Cuza“ din Iaşi, Facultatea de Litere ”Al. I. Cuza” Universtiy of Iassy, Faculty of Letters
dorismironescu@yahoo.com

Abstract

M. Eminescu’s theatre, between manuscript and editorial nostalgia

This article deals with a largely forgotten editorial project from 1990, when the eminent scholar and editor Petru Creţia submitted to the readers three plays by M. Eminescu: Decebal, Bogdan Dragoş, Alexandru Lăpuşneanu. Although published fragmentarily in several previous editions, they had never been presented as almost complete and able to resist a thorough aesthetic evaluation. The plays appeared in new versions, with numerous emendations and completions to the already published fragments, but their importance is greater if one takes into account the radical editorial conception that they for the first time put into practice, before its ellaboration in the book Testament of an Eminescu Scholar (1998). The paper discusses his conception, as it emerges from practice, with a special emphasis on the editorial role that it generates. We shall also make an analysis of the volume, and especially of the play Decebal, assessing not so much the intrinsic value of the play, but its functioning in the complex reading relationship that it establishes with the public.

Keywords: M. Eminescu, Petru Creţia, romantic theatre, fragment editing, editor role

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] Petru Creţia, „Înfăţişare”, în M. Eminescu, Teatru. Decebal, Bogdan-Dragoş-Cornul lui Decebal, Alexandru Lăpuşneanu, Bucureşti, Eminescu, 1990, p. 5. În continuare, trimiterile la această ediţie se vor face în text doar prin indicarea paginii.
  2. [1] Petru Creţia, Testamentul unui eminescolog, Bucureşti, Humanitas, 1998, p. 125.
  3. [1] Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Paralela 45, 2008, p. 399.
  4. [1] M.C., E.S., „Eminescu”, în Eugen Simion (coord.), Dicţionarul general al literaturii române, vol. III, E-K, Bucureşti, Univers encicplopedic, 2005, p. 59.
  5. [1] V., de exemplu, M. Eminescu, Constelaţia Luceafărului. Sonete. Satire, ediţie de Petru Creţia, Bucureşti, Humanitas, 1994.
  6. [1] Ioana Em. Petrescu, Eminescu – modele cosmologice şi viziune poetică, ediţia a doua, Piteşti, Paralela 45, 2000, p. 206.
  7. [1] Ioana Em. Petrescu, „Eminescu”, în Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coord.), Dicţionarul scriitorilor români, vol. II, D-L, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998, p. 227.
  8. [1] „Printr-o inovaţie scenică remarcabilă, aceste versuri, care constituie a doua parte, pur monologică a piesei (ca şi ultima), sunt adresate iniţial poetului însuşi, ca martor etern sau atemporal”. Petru Creţia, „Analize”, în M. Eminescu, Teatru, ed. cit., p. 142.
  9. [1] În acest Cezar a văzut Ioana Em. Petrescu cheia de boltă a gândirii eminesciene. Trebuie să semnalăm, totuşi, asemănarea care există între poziţia intelectuală a acestui erou şi aceea a intelectualului tipic din secolul pozitivist, care nu mai poate crede în religie, dar îi concede totuşi un rol moralizator pe care se angajează să îl susţină, de pe poziţia sa de elită în societate, ca un model pentru ceilalţi – dar nu Eminescu se identifică cu acest tip de personalitate în România epocii sale, ci, dacă e să găsim, în glumă, o cheie biografică din contemporaneitatea poetului, Titu Maiorescu.
  10. [1] Petru Creţia, Testamentul unui eminescolog, Bucureşti, Humanitas, 1998, p. 125.
  11. [1] Hans-Ulrich Gumbrecht, The Powers of Philology. Dynamics of Textual Scholarship, Urbana and Chicago, University of Illinois Press, 2003, p. 28.
  12. [1] Idem, p. 23.

Bibliografie

  • Mihai Cimpoi, Eugen Simion, „Eminescu”, în Eugen Simion (coord.), Dicţionarul general al literaturii române/ The General Dictionary of Romanian Literature, vol. III, E-K, Bucureşti, Univers enciclopedic, 2005.
  • Petru Creţia, Testamentul unui eminescolog / The Testament of an Eminescu Scholar, Bucureşti, Humanitas, 1998.
  • Eminescu, Constelaţia Luceafărului. Sonete. Satire / The Constellation of the Morning Star. Sonnets. Satires, ediţie de Petru Creţia, Bucureşti, Humanitas, 1994.
  • Eminescu, Opere/ Works, IV, ediţie îngrijită de Aurelia Rusu, Bucureşti, Minerva, 1978.
  • Eminescu, Opere, VIII, ediţie îngrijită de Petru Creţia, Bucureşti, Editura Academiei, 1988/ Works, VIII, edited by Petru Creţia, Bucharest, 1988.
  • Eminescu, Teatru. Decebal. Bogdan-Dragoş: Cornul lui Decebal. Alexandru Lăpuşneanu/ Theater. Decebal. Bogdan Dragoş: Decebal’s Horn. Alexandru Lăpuşneanu, ediţie îngrijită de Petru Creţia, Bucureşti, Eminescu, 1990.
  • Hans-Ulrich Gumbrecht, The Powers of Philology. Dynamics of Textual Scholarship, Urbana and Chicago, University of Illinois Press, 2003.
  • Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române / The Critical History of Romanian Literature, Piteşti, Paralela 45, 2008..
  • Ioana Em. Petrescu, „Eminescu”, în Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coord.), Dicţionarul scriitorilor români/ The Dictionary of Romanian Writers, vol. II, D-L, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998.
  • Ioana Em. Petrescu, Eminescu – modele cosmologice şi viziune poetică / Eminescu – Cosmological Models and Poetic Vision,, ediţia a doua, Piteşti, Paralela 45.