Find a journal

Search our journals and articles

Find a journal

Dorin Popescu, Degradarea „filosofiei“ la Constantin Noica. Maladivităţi postmoderne (II)

Download PDF
Magazine: 4 / 2012
Date: 2012
Dorin POPESCU
Universitatea „Ştefan cel Mare“ din Suceava, Facultatea de Litere şi Ştiinţele Comunicării “Stefan cel Mare” University of Suceava, Faculty of Letters and Communication Sciences
dorrinul@yahoo.com

Abstract

Degradation of philosophy at Constantin Noica. Postmodern maladies

The main goal of this critical undertake consists in the promotion of vital concepts which can radically modify how Constantin Noica’s work is perceived at the moment.

For now, even after the publication of few hermeneutical integrated analyses, the critical recovery of Noica’s work is delayed and dull, approaching Noica’s conception/creation exclusively as a philosophical one.

Our critical bet is the following: the inherent meaning of the nicasian work is of a proteinic (maximal) nature, composite and lays priority on the literary creation inferences and only subsequently on the discursive inferences.

Our critical demarche seems atypical – few similar analytical assertions are in an incipient stage (e.g. G. Liiceanu).

We hope that our future researches, based on text analysis (mainly on the “pure philosophical” text of C. Noica), will strongly sustain this critical thesis which seems heretic at the moment and will shed the long awaited interpretation on Noica’s work.

Keywords: Constantin Noica, discourse, language, proteinic text, narrative structure, philosophy.

 

Whole article


Deprecated: ltrim(): Passing null to parameter #1 ($string) of type string is deprecated in /home2/revtranro/new.revistatransilvania.ro/wp-includes/formatting.php on line 4496

Note bibliografice

  1. [1] Mircea Flonta, “Cum recunoaştem pasărea Minervei ? Reflecţii asupra percepţiei filosofiei în cultura românească”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998, pg. 13;
  2. [1] Îşi poate pierde natura specifică, metoda şi limbajul;
  3. [1] Cel puţin aşa ni se pare nouă că ar pretinde apologeţii modernităţii: Celălalt ca alterare a Unului va produce relaţii de diferenţă în societate, va grăbi destrămarea relaţiilor de identitate stabilite între grupuri în societăţile tradiţionale (ori primitive); a se vedea, aici, Habermas, Cassirer şi, evident, M. Foucault;
  4. [1] Problema stilurilor filosofice e mai mult decât delicată, întrucât până acum nu s-a dat un verdict “final” cu privire la autonomia lor şi la “privilegiul” de a înlocui filosofia ca subiect al unui demers de investigare;
  5. [1] M. Flonta, op. cit;
  6. [1] în celebra sa serie de traduceri din Biblioteca Italiană a Editurii Pontica, Constanţa: “Gândirea slabă”, “Societatea transparentă”, “Dincolo de subiect”, “Aventurile diferenţei”, “Sfârşitul modernităţii”, “Etica interpretării”;
  7. [1] R. Barthes, “moartea autorului”;
  8. [1] Sugestia e insolită, însă – credem – întemeiată; limbajul, obosit, a parcurs întregul traseu ritualic, de la delocuţie la alocuţie, apoi la elocuţie şi, finalmente, la ilocuţie;
  9. [1] Afloroaei, Cum este posibilă filosofia în estul Europei?, Editura Polirom, Colecţia Plural, Iaşi, 1997, pg. 127-129;
  10. [1] „în vreme ce, în Occident, “reperele într-un fel absolute ale filosofiei moderne (Descartes şi Pascal, Spinoza, Leibniz şi Kant) au adus cercetarea filosofică în proximitatea celei matematice sau a celei ştiinţifice, aici…intelectualul român care a făcut filosofie s-a văzut justificat să vorbească în numele a două table de valori sau a două tradiţii spirituale, una răsăriteană şi o alta occidentală. Se consumă astfel un gen de sciziune profundă a conştiinţei sale culturale. Aproape toţi gânditorii români importanţi au stat sub semnul acestei duble filiaţii a ideilor filosofice” (M. Flonta, op. cit.);
  11. [1] “în locul unei epistemologii extrase în marginea ştiinţelor s-a făcut filosofie a istoriei şi a culturii, cu o diferenţă de limbaj oricând evidentă. Sentimentul întreţinut a fost că reflecţia asupra faptului istoric nu este complet dependentă de un anumit limbaj conceptual. Ea apare gânditorului de aici ca un domeniu mai liber sau mai relaxat, ceea ce nu înseamnă că este lipsită de orice rigoare” (Afloroaei, op.cit);
  12. [1] “Gândirea arestată”: maladivitatea oricărei comunicări de a încorseta expresia în cuştile strâmte ale percepţiei inter-locutorului, Claude Levy-Strauss;
  13. [1] Flonta, oc. cit, pg. 152;
  14. [1] N-am folosit până acum, deloc, tipologiile lui Liiceanu din “Cearta cu filosofia” (cap. Filosofia şi paradigma feminină a auditoriului), Editura Humanitas, Bucureşti, 1992;
  15. [1] “Filozofie şi poezie”, Ed. Enciclopedică Română, 1971, pg. 16;
  16. [1] “Iniţiere în filosofia contemporană”, Universal Dalsi, 1999;
  17. [1] Eugen Ionescu, “Pro domo”, în revista “Axa”, nr. 1/1932;
  18. [1] Afloroaei, pg. 162;
  19. [1] Costică Brădăţan, “O introducere la istoria filosofiei româneşti în secolul XX”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000;

Bibliografie

  • Afloroaei, Ştefan, 1997, Cum este posibilă filosofia în estul Europei? (How is the Philosophy Possible in Eastern Europe?), Editura Polirom, Colecţia Plural, Iaşi.
  • Brădăţan, Costică, 2000, O introducere la istoria filosofiei româneşti în secolul XX, (An Introduction to the History of Romanian Philosophy in the Twentieth Century), Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti.
  • Flonta, Mircea, 1998, Cum să recunoaştem pasărea Minervei? Reflecţii asupra percepţiei filosofiei în cultura românească (How Do We Recognize the Owl of Minerva? – Reflections on the Perception of Philosophy in Romanian Culture), Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti.
  • Liiceanu, Gabriel, 1992, Cearta cu filosofia (Dissenting to Philosophy), cap. Filosofia şi paradigma feminină a auditoriului, Editura Humanitas, Bucureşti.
  • Macoviciuc, Vasile, 1999, Iniţiere în filosofia contemporană (Initiation in Contemporary Philosophy), Editura Universal Dalsi, Bucureşti.
  • Vianu, Tudor, 1971, “Filozofie şi poezie” (Philosophy and Poetry), Ed. Enciclopedică Română, Bucureşti.
  • Vattimo, Gianni, 1996, Aventurile diferenţei (Adventure of Difference: Philosophy after Nietzsche and Heidegger), Editura Pontica, Constanţa.