Who’s afraid of Transdisciplinarity or (re)finding Cioran
Our study aims at proving the existence of an incomplete transdisciplinary formula in the critical investigation made by Mircea A. Diaconu upon Emil Cioran. We are discussing Cui i-e frică de Emil Cioran? (Who’s Afraid of Emil Cioran?), published in 2008 by Mircea A. Diaconu and two of Cioran’s volumes, Scrisori către cei de-acasă (Letters to those from home) and the Notebooks from the period 1957-1972. We find that this incomplete transdisciplinary formula is closely related, in a mirror effect produced by the empathy of Mircea A. Diaconu with the researched author, to a similar formula detectable in all of Cioran’s work. We see how this formula is defined, both in his literary and critical occurrence, and what relevance it may have for the reception of Cioran’s philosophical and literary works, and also for him as a cultural figure. Thus, our approach illustrates a double benefit: on the one hand, a methodological one, the application of the transdisciplinary theory in literature and meta-literature, and on the other hand, an ontological benefit of meaning enrichment, the growing of the semantic dimension of Cioran’s cultural personality.
Keywords: Cioran, Mircea A. Diaconu, Ontology, Contradiction, Transdisciplinarity, Levels of Reality
1.[1] Basarab Nicolescu, Noi, particula şi lumea, Polirom, Iaşi, 2002; Transdisciplinaritatea (manifest), Editura Polirom, Iaşi, 1999; Ştiinţa, sensul şi evoluţia. Eseu asupra lui Jakob Böhme, traducere din limba franceză de Aurelia Batali, Cartea Românească, Bucureşti, 2007.
2.[1] Mircea A. Diaconu, Cui i-e frică de Emil Cioran?, Cartea Românească, Bucureşti, 2008, p. 5.
3.[1] Ibidem.
4.[1] Ibidem.
6.[1] Mircea A. Diaconu, Op. cit., p. 5.
7.[1] Patrice Bollon, Cioran era un dandy intelectual (interviu realizat de Ciprian Vălcan), în: Dilemateca, noiembrie 2011, p. 43. Cf.: Patrice Bollon, Cioran, l’Hérétique, Gallimard, 1997.
8.[1] A se vedea că, în cuprinsul acestei lucrăm, de cele mai multe ori când vorbim despre Cioran, vorbim despre un Cioran văzut preponderent prin ochii lui Mircea A. Diaconu.
9.[1] Mircea A. Diaconu, Op. cit., p. 6. Următoarele două lucrări cioraniene sunt cele utilizate de către critic: Emil Cioran, Scrisori către cei de-acasă, traducere din franceză de Tania Radu, Humanitas, Bucureşti, 2004; Caiete I, 1957-1965, Caiete II, 1966, Caiete III, 1969-1972, traducere din franceză de Emanoil Marcu şi Vlad Russo, Humanitas, Bucureşti, 2005.
10.[1] Ibidem.
11.[1] A se vedea prefaţa la Scrisori către cei de-acasă, în care Cioran vorbeşte despre aceste lucruri.
12.[1] Basarab Nicolescu, Noi, particula şi lumea.
13.[1] Mircea A. Diaconu, Op. cit., pp 7-8.
14.[1] Idem, p. 10.
15.[1] Idem, p. 11.
16.[1] Ibidem.
17.[1] Ibidem.
18.[1] Idem, p. 14.
19.[1] Idem, p. 15.
20.[1] Ibidem.
21.[1] Idem, p. 267.
22.[1] Basarab Nicolescu, În oglinda destinului. Eseuri autobiografice, Ideea Europeană, Bucureşti, 2009, p. 69.
23.[1] Simona Modreanu, Cioran, Oxus, Paris, 2003, p. 197.
24.[1] Mircea A. Diaconu, Op. cit., pp. 120-123.
25.[1] Idem, p. 125.
26.[1] Idem, p. 23.
27.[1] În sensul lui Zygmunt Bauman, de significant other. Cf.: Zygmunt Bauman, Mortality, Immortality, and Other Life Strategies, Polity Press, Cambridge, 1992.
28.[1] Emil Cioran, Caiete I, p. 103.
29.[1] Emil Cioran, Caiete III, p. 333.
30.[1] Mircea A. Diaconu, Op. cit., p. 131.
31.[1] Idem, p. 142.
32.[1] Idem, p. 141.
33.[1] Idem, p. 143.
34.[1] Idem, p. 161.
35.[1] Idem, pp. 192- 206.
36.[1] Idem, p. 230.
37.[1] Emil Cioran, Caiete II, p. 40.
