The Country Watch in the “Encyclopaedia of Romania”
Probably the only institution created by King Carol II which is still remembered, the Country Watch was inspired by youth movements created by the totalitarian regimes during the interwar. Having the cult of the sovereign as its focal point, this organisation tried to integrate all the other youth organisations in Romania, in order to counterbalance the rise of the extreme right. In this article, I aim to investigate the small chapter dedicated to the Country Watch (Straja Ţării) in the 1938 Encyclopaedia of Romania. I intend to discuss the structure of the text, its authors, and the images chosen to illustrate the chapter. Nevertheless, I intend to place the text in the context of its era. However, my conclusion is that for the present day scholar, the chapter from the 1938 “Encyclopaedia of Romania” is rather an introduction, and not the ultimate resource for the investigation of this de-famed, yet complex youth organisation.
Keywords: Straja Ţării/Country Watch, Encyclopaedia of Romania, youth, education, mass-organisation
1. Din păcate pentru autorul acestui studiu, amintirile membrilor familiei sale despre Straja Ţării nu au putut fi niciodată înregistrate şi transcrise.
2. Organizată în anul 2000, prima ediţie a Concursului de cercetare istorică pentru copii şi tineret ISTORIA MEA – EUSTORY a inclus o serie de lucrări remarcabile, care s-au bazat pe surse scrise şi, mai ales, pe interviuri cu foşti străjeri şi străjere; cf., pentru o selecţie, Mirela-Luminiţa Murgescu, Silvana Rachieru (ed.), Copilăria şi adolescenţa altădată. Tinerii de azi cercetează istoria de ieri. Concursul ISTORIA MEA – EUSTORY, ediţia I, 2000, Bucureşti, Dominor, 2003.
3. A se vedea, pe larg, Decret-lege pentru organizarea şi funcţionarea „Straja Ţării” din 8 Octombrie 1937, Bucureşti, Universala Alcalay & Co., [1937], passim.
4. Enciclopedia României, I, Bucureşti, 1938, p. VIII.
5. Cezar Petrescu, Domnia Regelui Carol al II-lea, în Enciclopedia României, I, Bucureşti, 1938, p. 956. Cezar Petrescu (1892-1961) a fost între 1938-1940 directorul cotidianului România, oficios al Palatului şi, ulterior, organ oficial al Frontului Renaşterii Naţionale.
6. Despre Teofil Sidorovici, vezi Filaret V. Doboş, Arcaşii. Gânduri şi fapte din Ţara de Sus 1905-1940, Cernăuţi, Tipografia Cernăuţeanu Teodot, 1940, p. 114-115; Dr. Partenie Ciopron, „Straja Ţării şi actualul ei comandant”, în Curentul, an XI, nr. 3601, 10 februarie 1938, p. 1; Ion Manolescu, „Începuturile Străjeriei”, în Straja Ţării. Cinci ani de activitate 1935-1940, Bucureşti: Vremea, [1940?], p. 78-80; „Sinuciderea fostului comandant al Străjii Ţării, Teofil Sidorovici”, în Timpul, an IV, nr. 1282, 24 noiembrie 1940, p. 3.
7. http://cercetasia.blogspot.ro/2013/02/ion-manolescu.html (ultima consultare: 9 octombrie 2014)
8. Cf. Dan Alecu, O şcoală în aer liber, Constanţa, Dobrogea Jună, 1927, p. 12, 35, 42; http://cercetasia.blogspot.ro/2013/07/constantinnedelcu.html (ultima consultare: 9 octombrie 2014).
9. Discursuri culturale ale M.S. Regelui Carol II 1930-1936 (martie), Bucureşti, Universala Alcalay & Co., f. a., p. 159-160.
10. Straja Ţării, în Enciclopedia României, I, Bucureşti, 1938, p. 482.
11. Ştefan Şoimescu, Bazele filosofice ale străjerismului, în Almanahul străjerilor. Buletin OETR, 1, ianuarie 1937, p. 102.
12. Dimitrie Gusti, Simţul datoriei în străjerie, în Almanahul străjerilor. Buletin OETR, 1, ianuarie 1937, p. 101.
13. Straja Ţării, în Enciclopedia României, p. 483-485.
14. Pentru o trecere în revistă a începuturilor cercetăşiei, vezi Bogdan Popa, Nicolae Iorga şi „Cercetaşii României”. De la entuziasmul începuturilor la mizeria refugiului (1914-1918), în Acta Moldaviae Septentrionalis,
Botoşani, X, 2011, p. 196-198.
15. Straja Ţării, în Enciclopedia României, p. 485-486.
16. Cf. Iosif I. Gabrea, Şcoala şi străjeria în pregătirea tineretului, Bucureşti: „Bucovina” I. E. Torouţiu,1938, p. 19-20; Petre Teodorescu, Poziţia şcoalei secundare faţă de O.E.T.R. A XVIII-a Adunare Generală de la Cernăuţi, 10-11 septembrie 1937, în Tribuna şcoalei, 1-15 octombrie 1937, p. 11-13; I. Nisipeanu, Problema educaţiei tineretului. Se mai poate cere înhămarea la o muncă în plus unui corp profesional prost plătit şi umilit?, în Tribuna şcoalei, 1 octombrie 1936, p. 1.
17. Straja Ţării, în Enciclopedia României, p. 487-488.
18. Din literatura problemei, extrem de numeroasă, cf. Alexandru Săvulescu, Concepţia fascistă pentru educarea maselor (Opera Naţională Dopolavoro), Bucureşti, Tipografia „Ion C. Văcărescu”, 1932, passim; Iuliu Moldovan, Mussolini pentru apărarea fizică şi morală a rasei, în Buletinul Educaţiei Fizice, an VIII, nr. 2, februarie 1930, p. 30-31; Nicolae Roşu, „Experienţa Komsomolilor”, în Curentul, 1 iulie 1933, p. 1.
19. Cf., pentru organizaţiile incluse în Straja Ţării, Enciclopedia României, p. 487-489.
20. Straja Ţării, în Enciclopedia României, p. 489.
21. Partenie Ciopron, Straja Ţării şi actualul ei comandant, în Curentul, 10 februarie 1938, p. 1
22. Patriarhul Miron, Biserica şi Străjeria, în Almanahul străjerilor. Buletin OETR, 1, ianuarie 1937, p. 97.
23. Straja Ţării, în Enciclopedia României, p. 489.
24. Jeana Cristea, „Caiet de însemnări despre Straja Ţării, 1938-1939”, arhiva personală a autorului, nenumerotat.
25. Straja Ţării, în Enciclopedia României, p. 483-485, 488-489.
26. Straja Ţării. Cinci ani de activitate 1935-1940, Bucureşti: Vremea, [1940], p. 5.
