Eminescu and the Metamorphoses of Gothic: “The Ghosts”
This paper discusses the gothic elements in Mihai Eminescu’s poem The Ghosts, by opposing the rigor and balance of the early architectural gothic to the fantastic and psychological frame through which it is read by the romantics. For them, as well as for Eminescu, gothic architecture seems to be „involuntarily expressive”. The paper analyses the sedimentation of figural elements under the form of detalis of atmosphere which draw the poem near the literary gothic, taking into consideration the polarity between medieval Christianism and archaic spirituality. The gothic elements in Eminescu’s poetry draw back on the popular ballad of the dead fiancé, which is infused into the imaginary of The Ghosts and contaminates The Evening Star.
Keywords: Eminescu, gothic, sublime, the dead fiancé, The “Ghosts”, The Evening Star, imaginary, contamination
1. G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1999-2000, vol. 1, p. 405.
2. Alexandru Bogdan, „Strigoii”, în Transilvania. Organul asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, 3-4/1909, p. 384.
3. Erwin Panofsky, Arhitectură gotică şi gândire scolastică, trad. şi note de Marina Văzacă, Bucureşti, Editura Anastasia, 1999, pp. 72-79 .
4. Fred Botting, Gothic, Londra, New-York, Routledge Publishing House, 1996, p. 3.
5. René Wellek, Conceptele criticii, trad. de Rodica Tiniş, studiu introductiv de Sorin Alexandrescu, Bucureşti, Editura Univers, 1970, p. 167.
6. Fred Botting, op. cit., p. 26.
7. Ibid.
8. Nimic din această explozie a fantasticului, a gryllilor ori a himerelor de pe turnurile catedralelor, nu a fost, în realitate, rezultatul unei frenezii creatoare care să izbucnească în medievalitate, ca o anticipare a esteticii romantice. Astăzi, ştim din studiile lui Jurgis Baltrusaitis (Baltrusaitis, 1975: 11) că rădăcinile imaginaţiei goticului arhitectural sunt miniaturile orientale şi gliptica romană.
9. Mihai Eminescu, Opere XV, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1993, p. 17.
10. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, Editura Semne, 2003, p. 389.
11. Jurgis Baltrusaitis, Aberaţii: patru eseuri privind legenda formelor, trad. de Paul Teodorescu, pref. de Dan Grigorescu, Bucureşti, Editura Meridiane,1972, p. 74.
12. Lucian Blaga, Trilogia culturii, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969, p. 157.
13. Cornel Mihai Ionescu, Palimpseste, Bucureşti, Cartea Românească, 2007, p. 83.
14. Fred Botting, op. cit., p. 8.
15. Ana-Maria Ştefan, „Ecouri gotice în Strigoii”, în Studii eminescologice, 8/2006, p. 103.
16. Eugen Todoran, Eminescu, Bucureşti, Editura Minerva,1972, p. 92.
17. D. Caracostea, Poezia tradiţională română: balada poporană şi doina, pref. de Ovidiu Bîrlea, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1969, p. 340.
18. Mihai Eminescu, Opere II, ed. critică îngrijită de Perpessicius, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1943, p. 372 .
19. Alain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, trad. de Gheorghe Bulgăr şi Gabriel Pârvan, Iaşi, Editura Junimea, 1977, p. 367.
20. Richard Kunisch, Bucureşti şi Stambul: schiţe din Ungaria, România şi Turcia, trad. de Viorica Niscov, Bucureşti, Editura Saeculum, 2000.
21. Alain Guillermou, op. cit., p. 200.
22. Petru Creţia, Testamentul unui eminescolog, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998, pp. 26-30.
23. „Căci tot într-acelaşi pom mugurul crăpa, frundza să dezvăliia, floarea să deşchidea, poama lega, creştea, să cocea şi să trecea totdeodată” (Cantemir, 1978).
24. Elena Tacciu, Eminescu. Poezia elementelor, Bucureşti, Cartea Românească,1979, p. 316.
25. G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1999-2000, vol. 2, p. 68.
26. Tudor Vianu, Mihai Eminescu, pref. de Al. Dima, Iaşi Editura Junimea,1974, p. 95.
27. Jean-Claude Schmitt, Strigoii: viii şi morţii în societatea medievală, trad. de Andrei Niculescu şi Elena-Natalia Ionescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1998, p. 236
I. Cantemir, Dimitrie. Istoria ieroglifică / The Hieroglyphic History. Ed. îngrijită de P. P. Panaitescu şi I. Verdeş. Bucureşti, Editura Minerva, 1978.
II.