Alexandra Toader, Literatură şi politică. Poezii dedicate lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1950-1953)

1. A.N.I.C., fond CC al PCR-Cancelarie, dosar nr. 4/1945, f. 83.
2. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine. 23 august 1944-22 decembrie 1989, vol. I, versiune revizuită şi augmentată, Bucureşti, Editura Semne, 2009, p. 375.
3. A.N.I.C., fond CC al PCR-Secţia de Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 22/1946, f. 2.
4. Ibidem, f. 5.
5. Ibidem, f. 1.
6. Stenograma şedinţei Comitetului de artă şi cultură, 11 octombrie 1946, în idem, fond CC al PCR-Cancelarie, dosar nr. 53/1946, f. 4.
7. Stenograma şedinţei cu activul central de partid-3 februarie 1947, în idem, dosar nr. 6/1947, f. 40.
8. Ibidem.
9. Şedinţa Biroului Politic din 28 Noiembrie 1949, în idem, dosar nr. 104/1949, f. 8-9.
10. Acrostiş Omagial închinat Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, la 8 Iunie 1932, Acrostiş Omagial închinat Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, la 1 ianuarie 1938, în Omagiu Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea şi Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia (1930-1938), Bucureşti, Publicaţiile Ateneului Nou, ediţia a II-a, No. 1, 1938, 8 Iunie. Omagiu festiv închinat M. S. Regelui Carol al II-lea, în Epopeea dinastiei. Carol I Întemeietorul-Ferdinand I cel leal, M. S. Regelui Carol al II-lea, marele ctitor al culturii româneşti, s.l, s.a..
11. Acest moment va fi încununat de prezentarea lui Gheorghiu-Dej ca personaj de roman. Vezi Petru Dumitriu, Drum fără pulbere, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1951, p. 245-254.
12. Miron Constantinescu, Primul candidat al Capitalei, în Scânteia, anul XVI, nr. 654, 18 octombrie 1946, p. 1.
13. Imnul ceferiştilor, în Vasile Roaită. Eroul dela Griviţa din februarie 1933, s. l., Editura Uniunii Sindicatelor Unite ale salariaţilor CFR, 1947, p. 9-10.
14. N. 31 august 1927, Bucureşti, m. 4 septembrie 1992, Neptun. Poet. Între 1946 şi 1948 a fost actor la Petroşani şi Bucureşti şi a făcut parte din redacţia revistei „Flacăra”. A fost redactor la „Scânteia” şi redactor-şef la „Luceafărul” (1961-1962). Important poet proletcultist, laureat al Premiului de Stat (1949, 1950, 1951). Autor al unor volume de referinţă în epocă: Lazăr de la Rusca (1949), Minerii din Maramureş (1951). În perioada 1988-1989 se distanţează de cultul personalităţii şi îl acuză pe N. Ceauşescu de dictatură, într-o scrisoare citită la Europa Liberă (Nicolae Merişanu; Dan Taloş (editori), Antologia ruşinii după Virgil Ierunca, Bucureşti, Editura Humanitas, 2009, p. 160.).
15. Dan Deşliu, Griviţa vie, în Poeme despre Griviţa Roşie, Bucureşti, Editura pentru Literatură şi Artă a Uniunii Scriitorilor din RPR, 1950, p. 22-23.
16. N. 20 noiembrie 1907, Sebiş, jud. Arad, m. 24 iunie 1988, Bucureşti. Poet, prozator, traducător, dramaturg. În perioada comunistă, poet şi apărător vehement al noii societăţi. Consilier cultural la Moscova (1946-1948), secretar, prim-secretar şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor între 1949 şi 1965, deputat în MAN, academician (Nicolae Merişanu; Dan Taloş (editori), op. cit., p. 84.).
17. Închinare, în Mihai Beniuc, Cântec pentru tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1951, p. 6.
18. Griviţa, în ibidem, p. 11.
19. A. Toma, Tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luptătorului şi îndrumătorului la a 50-a aniversare, în Contemporanul, nr. 266(45), 9 noiembrie 1951, p. 3. A. Toma s-a născut la 11 februarie 1875 la Urziceni, m. 15 august 1954, Bucureşti. Scriitor, poet, jurnalist şi traducător român. Membru titular al Academiei Române din 1948.
20. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în mijlocul ceferiştilor, în Scânteia, anul XVI, nr. 947, 13 octombrie 1947, p. 5, Circumscripţia electorală Griviţa Roşie. Colectivul de muncă al Complexului Griviţa Roşie a propus drept candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în România Liberă, anul X, nr. 2502, 16 octombrie 1952, p. 3.
21. Mihai Popescu, Nu departe de atelierele Griviţa, Bucureşti, E.S.P.L.A., 1954, Alexandru Jar, cu cele două romane ale sale apărute în ciclul Griviţa.
22. „La luptă, Griviţă” (Dumitru Gheorghe), „Griviţă de jar” (Chirscu Ioan), „Eroilor ceferişti” (Teger Eugen), „Griviţa – marş pentru pian” (Şuţu M.).
23. Vezi tabloul realizat de G. Miklossy, „Griviţa 1933”. Apreciat în perioadă, a fost reprodus adesea în albumele epocii şi chiar pe timbre.
24. Încă din 1946 momentul Griviţa 1933 a fost pus pe scenă. Vezi piesa „Clocot” de Vintilă Russu-Şirianu, care s-a jucat pe scena Teatrului muncitoresc CFR „Gheorghiu-Dej” (Griviţa 1933 pe scenă, în Scânteia, anul VI, nr. 642, 4 octombrie 1946, p. 1.).
25. Filmul „Ceferiştii” (1954), în regia lui Gabriel Barta.
26. Procedeul prin care protagonistul dobândeşte gradual conştiinţa comunistă a fost preluat pe filieră sovietică, fiind specific modului în care erau conturate personajele romanului realist-socialist din Uniunea Sovietică, începând cu anii ’30 (Caterina Clark, The Soviet Novel. History as Ritual, Chicago and London, The University of Chicago Press, 1981, p. 15.).
27. Eugen Frunză, Jurământul, în Contemporanul, nr 26(299), 27 iunie 1952, p. 4. Eugen Frunză s-a născut pe data de 21 august 1917, în Cehia. Poet, traducător şi publicist. După război, în 1945, devine pentru scurt timp secretar al PCR. Din 1947 lucrează în presa centrală şi în sistemul editorial, redactor cu problemele agrare la „Scânteia”, redactor-şef adjunct la „Flacăra”, „Albina”, „Contemporanul” (Nicolae Merişanu, Dan Taloş (coord.), op. cit., p. 181.).
28. Gh. Dimitrov, Documente, scrisori şi însemnări în legătură cu Procesul din Leipzig, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Cartea Rusă, 1949, p. 98-136.
29. A. Toma, op. cit., p. 3.
30. Griviţa, în Mihai Beniuc, op. cit., p. 32-33.
31. Dan Deşliu, Sub steagul Partidului, în Scânteia, anul XX, nr. 2190, 9 noiembrie 1951, p. 3.
32. Doftana, în Mihai Beniuc, op. cit., p. 36.
33. Griviţa, în ibidem, p. 26.
34. Doftana, în ibidem, p. 40.
35. Vezi descrierea personajului Rahmetov din lucrarea Ce-i de făcut? a lui N. G. Cernîşevski, personaj care poate fi considerat a fi prototipul leninist al „omului nou”. Imaginea acestuia a fost preluată şi însuşită de ideologia oficială ca ideal în procesul de conturare a unui homo sovieticus (N. G. Cernîşevski, Ce-i de făcut?, Bucureşti, Editura Cartea Rusă, ediţia a II-a, 1956, p. 314-317.).
36. Gheorghe Gaston Marin, În serviciul României lui Gheorghiu-Dej. Însemnări din viaţă, Bucureşti, Editura Evenimentul Românesc, 2000, p. 91.
37. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Bucureşti, Editura PMR, 1951, 48 p.
38. A. Toma, op. cit., p. 3.
39. Maria Banuş, Sub stele tinere-Fragmente, în România Liberă, nr. 2218, 9 noiembrie 1951, p. 4. Maria Banuş s-a născut la 10 aprilie 1914, Bucureşti, m. 14 iulie 1999, Bucureşti. Poetă, prozatoare, traducătoare. Una dintre cele mai reprezentative pământ (1954), Ţie-ţi vorbesc, Americă! (1955), Se arată lumea (1956). Aceste scrieri i-au adus premii şi medalii, recunoaştere publică, însoţită de intrarea operelor sale în manualele şcolare (Nicolae Merişanu, Dan Taloş (editori), op. cit., p. 57.).
40. A. Toma, op. cit., p. 3.
41. Acest aspect este considerat a fi unul din componentele de bază prin intermediul căruia se construieşte imaginea liderului carismatic (Vezi Roger Eatwell, The Concept and Theory of Charismatic Leadership, în Totalitarian Movement and Political Religions, 2/2006, p. 147.). De multe ori, însă, aspectul este fabricat în întregime de către propagandă. În cazul lui Gheorghiu-Dej, admitem existenţa unui magnetism în mare parte autentic, afirmaţia bazându-se pe informaţiile care pot fi identificate în memoriile şi publicaţiile epocii.
42. 1 Mai, în Viaţa Românească, anul V, aprilie 1952, p. 174.
43. Mina de lignit Palanca (1945), Arsenalul Armatei din Târgovişte (1945), furnalul uzinei din Simeria (1946), Teatrul muncitoresc de artă (1946), şantierul Bumbeşti-Livezeni sunt numai câteva exemple.
44. Maria Banuş, op. cit., p. 4.
45. Dan Deşliu, Minerii din Maramureş. Fragment…, p. 13.
46. Vezi Omagiu tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere, închinăm acest buchet de gânduri şi sentimente, în numele scriitorilor români şi maghiari din Cluj, s. l., 1961.
47. Lélay Lajos, De la tribuna ONU, în ibidem, p. 53-54.
48. Tiberiu Utan, Întâiul arhitect al ţării mele, în Contemporanul, nr. 1(326), 2 ianuarie 1953, p. 4. La fel ca şi alţi scriitori ai regimului, Tiberiu Utan a deţinut funcţii importante în domeniu. În 1963 a fost instalat în funcţia de redactor-şef al „Gazetei literare”, „în vederea îmbunătăţirii muncii revistei” (A.N.I.C., fond CC al PCR – Secţia de Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1963, f. 4.).
49. Nina Cassian, În frunte, în Contemporanul, nr. 49 (374), 4 decembrie 1953, p. 1.
50. Angajamente în cinstea măreţului eveniment, în Scânteia, anul XXI, nr. 2366, 5 iunie 1952, p. 1.